FĂRĂ MAGNEȚI NU EXISTĂ VIITOR: DE CE AR PUTEA INDUSTRIA EUROPEANĂ SĂ SE OPREASCĂ?

Când auzim cuvântul magnet, majoritatea ne gândim la magneții de frigider, însă una dintre cele mai critice materii prime ale lumii moderne este, de fapt, magnetul pe bază de pământuri rare. Aceste componente mici, dar cu densitate energetică mare, se regăsesc în telefoane, piese de calculator, industria auto, drone, turbine eoliene și o mulțime de alte dispozitive – până și în avioanele de luptă.

Despre ce tipuri de magneți este vorba?

Cel mai utilizat magnet este neodim-fer-borul (NdFeB)Este cel mai puternic magnet industrial, oferind o performanță uriașă într-un volum redus.Dezavantaj: la temperaturi ridicate își pierde rapid forța – cu excepția cazului în care se adaugă metale grele de tip pământuri rare (disproziu, terbiu).

Datorită proprietăților sale excepționale, cel mai fiabil magnet pentru aplicații militare este samariu-cobaltul (SmCo).„Campionul rezistenței la temperatură”: rămâne stabil la 250–350 °C.Este folosit în principal în avioane, rachete și industria spațială, unde mediul este extrem.Este scump, dar foarte fiabil.

Ferrit și AlNiCo:Tehnologii mai vechi, mai ieftine și rezistente la temperaturi înalte, dar cu o performanță magnetică mai scăzută. Astăzi sunt utilizate mai ales acolo unde costul și rezistența termică sunt mai importante decât dimensiunea sau densitatea energetică.

Rolul pământurilor rare grele (HREE)

Disproziul (Dy) și terbiul (Tb) cresc coercitivitatea magneților NdFeB, astfel încât aceștia nu se demagnetizează nici la temperaturi ridicate.

 Efectul: stabilitate și rezistență termică superioară – esențiale pentru motoarele mașinilor

electrice, avioane și rachete.

Aplicații militare

• Rachete și arme de precizie: magneți SmCo și NdFeB care conțin Dy/Tb, în sistemele de ghidare.

• Drone și UAV-uri: motoare compacte, de înaltă performanță, cu magneți NdFeB.

• Radare și sisteme de comunicații: ferrit și SmCo pentru stabilitate și rezistență termică.

• Avioane, elicoptere, submarine: datorită solicitărilor termice și mecanice extreme, magneții SmCo sunt indispensabili.

Cum influențează războiul situația?

Creșterea cererii în domeniul militar:

Atât armatele rusă, cât și ucraineană folosesc în cantități mari drone, muniție de precizie și echipamente de război electronic – ceea ce sporește cererea de magneți.NATO și UE se reînarmează intens, fapt ce amplifică suplimentar cererea.

Probleme de securitate a aprovizionării:

China este cel mai mare producător și exportator de pământuri rare – iar în prezent limitează exporturile de magneți către UE și SUA.Încetinirea livrărilor de magneți a devenit un instrument de presiune geopolitică.

Stocuri strategice:

SUA, Japonia și UE au început să acumuleze rezerve de pământuri rare, din cauza dependenței militare.Sunt în curs de dezvoltare noi mine și uzine de prelucrare în Australia, Canada și Scandinavia – însă rezultatele vor apărea abia peste câțiva ani.

Cum am putea înlocui aceste tipuri de magneți?

Tehnologic:

În industria militară se acordă o importanță tot mai mare cercetării magneților fără HREE sau fără pământuri rare. De exemplu, motoare bazate pe ferrit sau AlNiCo, cu designuri noi – dar acestea nu pot încă substitui complet magneții NdFeB/SmCo.

Dacă producția europeană de magneți nu va fi demarată în timp util, se va ajunge la o situație critică.

Ar putea opri producția fabricile europene?

Mai multe companii europene din lanțul de furnizori auto și-au suspendat producția din cauza problemelor de aprovizionare cu pământuri rare (magneți, elemente de aliere).

CLEPA (European Association of Automotive Suppliers) a avertizat că unele linii de producție și fabrici au fost oprite din cauza întârzierii autorizațiilor de export și a lipsei componentelor.

Companii auto din Franța, Germania și alte state europene au raportat că anumite segmente ale lanțului de aprovizionare se află deja în „mod de criză” din cauza lipsei materiilor prime.

Un exemplu: un producător japonez a suspendat temporar producția unui model popular de serie mare din cauza lipsei unor componente dependente de pământurile rare (chiar dacă nu în Europa).

Nu există date exacte – toată lumea păstrează secretul!

Lanțurile de aprovizionare sunt adesea confidențiale, iar furnizorii nu comunică public opririle de producție.Multe companii nu menționează explicit „lipsa magneților”, ci vorbesc despre „lipsa componentelor” sau „probleme cu materiile prime”.Opririle sunt adesea parțiale (anumite linii de producție), deci mai puțin vizibile public.

Ce măsuri politice au dus la situația actuală?

La 1 februarie 2025, SUA au impus noi taxe vamale asupra importurilor din China – o taxă de 10%.China a răspuns restricționând exporturile de magneți către două piețe simultan: UE și SUA.Astfel, achizițiile au devenit tot mai dificile.

Estimări aproximative:În Europa există sute, poate mii de furnizori pentru industria auto (de la componente tehnice la controlere de motor).Dacă între 50 și 200 dintre aceștia au înregistrat opriri parțiale sau pauze de producție, impactul este deja semnificativ – dar aceste cifre sunt doar estimative, nu confirmate oficial.

Ce perspective are industria dacă tensiunile persistă?

Pe termen scurt (0–6 luni)

Majoritatea marilor companii dețin rezerve de pământuri rare sau magneți pentru 3–6 luni.În acest timp pot reconfigura producția și pot prioritiza produsele strategice (de exemplu, modelele militare sau premium).Deja se observă opriri parțiale la furnizorii din industria auto – deci efectele se simt în câteva săptămâni.

Pe termen mediu (6–18 luni)

Dacă problemele de aprovizionare persistă, industria auto va fi prima mare victimă, deoarece motoarele electrice și hibride, precum și sistemele de control de precizie, nu se pot produce fără magneți NdFeB/SmCo.Producția de turbine eoliene ar încetini, deoarece generatoarele cu magneți permanenți necesită pământuri rare.Industria militară ar primi prioritate, în detrimentul celei civile.

Pe termen lung (18 luni – 3 ani)

Un colaps total este puțin probabil, dar anumite sectoare ar putea intra într-o recesiune profundă.Noile mine și uzine de prelucrare din Australia, Canada și Scandinavia ar putea ameliora lipsa de ofertă doar peste 2–5 ani.Până atunci, Europa va depinde de bunăvoința Chinei sau de tehnologii alternative (ferrit, AlNiCo, motoare compozite).

Câte mii de tone de magneți lipsesc industriei?

Nu există date publice și fiabile care să estimeze în mod concret câte tone de magneți (sau magneți pe bază de pământuri rare) au lipsit industriei din februarie până în prezent.

Câteva informații orientative:

• În primele cinci luni ale anului 2025, China a raportat un export de 19.132 tone de magneți pe bază de pământuri rare – o scădere de 14,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

• În luna mai, exporturile de magneți au scăzut la 1.238 tone, adică o scădere lunară de 52,9% comparativ cu aprilie.

• În mod proporțional, exporturile din mai au fost cu 74% mai mici decât în mai anul trecut.

Pe baza acestor date, se poate concluziona că lipsa de magneți se măsoară în mii de tone la nivel mondial, însă cât din acest deficit afectează Europa sau alte regiuni industriale fdepinde de datele vamale, statisticile de import și licențele de export – informații care nu au fost încă făcute publice.